Nu stiu cine le-a scris sau daca sunt de la vreo melodie, dar am gasit undeva versurile astea si mi-au placut foarte mult:
Vin de nicaieri si pot sa merg oriunde vreau
Nu ma stie nimeni fiindca sunt un nimeni
Trag zile dupa mine una dupa alta
Personal le iau asa cum vin una dupa alta
Moartea are contract cu mine, dat in scris
Ca sa ma ia dormind in vis
Invins profesionist, in meserie trist
Am invatat cum sa dozez un compromis
Prima lectie de viata am invatat-o singur, sigur
N-o stiu pe de rost da stiu cateva reguli
Cateva treburi care ma ajuta
Sa raman asa cum sunt cand ceilalti incep sa rada
Sa se vanda cand io nu vreau sa cumpar
Nu ca-i scumpa dimpotriva ei ofera multe
Doar ca mie, nimeni de nicaieri
Nu-mi trebuie nimic din ce ofera ei
Si sigur ma cunosti m-ai vazut pe undeva
Dar nu ma recunosti chiar daca stau in fata ta
Sunt chiar acolo si tu nu ma vezi
Fiindca tu nu poti sa vezi ceva in care nu crezi
Sunt multi exact ca mine si nu ii vede nimeni
Trec pe langa tine si se prezinta: "nimeni"
Nimeni de nicaieri, nimic iti cer
Vreau doar sa-ti amintesti
Daca nu ne-am intalnit chiar ieri.
Sunday, April 01, 2007
Wednesday, March 28, 2007
"sunt momente-n viatza cand e necesar sa vrei..."
Lucian Avramescu
Dialog
"c'est la vie"- spui
"pe dracu"- spun
"crede si nu cerceta"- spui
"pe dracu"-spun
"cu putin noroc ajungeai departe"- spui
"pe dracu"- spun
__________________
George Bacovia
În parc
Acum, stă parcul devastat, fatal,
Mâncat de cancer şi ftizie,
Pătat de roşu carne-vie -
Acum, se-nşiră scene de spital.
Atunci, râdea,
Băteau aripi de veselie;
Parfum, polen şi histerie, -
Atunci, în parc, şi ea venea.
Acum, cad foi de sânge-n parcul gol,
Pe albe statui feminine;
Pe alb model de forme fine,
Acum, se-nşiră scene de viol...
____________________________
George Bacovia
Noapte de oraş
I
Pe caldarâmul ud,
Trap-trap de potcoave,
Autobuze bubuind
Şi faruri lunecând
Pe ferestre luminând
Odăi întunecate.
Cu tictac de târziu,
Cu tăceri ce plâng,
Cu noaptea ploioasă
De-afară...
II
Plouă...
Nu ştiu nimic...
De zile, de ani,
Fără a găsi
Cum ar fi altă viaţă...
Acelaşi tictac de târziu,
Cu tăceri ce plâng,
Din nici un timp...
Ca noaptea ploioasă
De-afară...
____________________________
Adrian Păunescu
Bătrânul cerşetor
La colţul străzii e un cerşetor
Cu mâna-ntinsă, către-o altă lume
Decât aceea unde, fără nume,
El ispăşeste râsul tuturor.
Adolescenţii se mai ţin de glume
Şi-i pun în palmă semne de-ale lor,
El e bătrân şi înţelegător,
Cu noi, cu toţii, dar, cu cei mici, anume.
Şi cine observă, înt-o doară,
Ca el e-aici din vremuri de demult,
Imperturbabil, în acest tumult,
El, cerşetorul, a uitat să moară.
Sub zdreanţa lui, minunea se-ntrupează,
În el e Dumnezeu, ce stă de paza.
_____________________
Dialog
"c'est la vie"- spui
"pe dracu"- spun
"crede si nu cerceta"- spui
"pe dracu"-spun
"cu putin noroc ajungeai departe"- spui
"pe dracu"- spun
__________________
George Bacovia
În parc
Acum, stă parcul devastat, fatal,
Mâncat de cancer şi ftizie,
Pătat de roşu carne-vie -
Acum, se-nşiră scene de spital.
Atunci, râdea,
Băteau aripi de veselie;
Parfum, polen şi histerie, -
Atunci, în parc, şi ea venea.
Acum, cad foi de sânge-n parcul gol,
Pe albe statui feminine;
Pe alb model de forme fine,
Acum, se-nşiră scene de viol...
____________________________
George Bacovia
Noapte de oraş
I
Pe caldarâmul ud,
Trap-trap de potcoave,
Autobuze bubuind
Şi faruri lunecând
Pe ferestre luminând
Odăi întunecate.
Cu tictac de târziu,
Cu tăceri ce plâng,
Cu noaptea ploioasă
De-afară...
II
Plouă...
Nu ştiu nimic...
De zile, de ani,
Fără a găsi
Cum ar fi altă viaţă...
Acelaşi tictac de târziu,
Cu tăceri ce plâng,
Din nici un timp...
Ca noaptea ploioasă
De-afară...
____________________________
Adrian Păunescu
Bătrânul cerşetor
La colţul străzii e un cerşetor
Cu mâna-ntinsă, către-o altă lume
Decât aceea unde, fără nume,
El ispăşeste râsul tuturor.
Adolescenţii se mai ţin de glume
Şi-i pun în palmă semne de-ale lor,
El e bătrân şi înţelegător,
Cu noi, cu toţii, dar, cu cei mici, anume.
Şi cine observă, înt-o doară,
Ca el e-aici din vremuri de demult,
Imperturbabil, în acest tumult,
El, cerşetorul, a uitat să moară.
Sub zdreanţa lui, minunea se-ntrupează,
În el e Dumnezeu, ce stă de paza.
_____________________
Saturday, February 03, 2007
(...)
Dor
Nicolae Labiş
Pentru ce-am plecat,
Unde mă îndrept?
S-au întunecat
Sensurile-n piept,
Dar o flacără
Mă cheamă acolo
Sub straturi de nea
Şi vreau să treacă
Liniştea mea.
Nicolae Labiş
Pentru ce-am plecat,
Unde mă îndrept?
S-au întunecat
Sensurile-n piept,
Dar o flacără
Mă cheamă acolo
Sub straturi de nea
Şi vreau să treacă
Liniştea mea.
Friday, February 02, 2007
Fobii
Gandindu-ma la fobii... initial am avut 3 fobii : -acele de orice fel -intunericul -gandacii
Ca sa depasesti o fobie se spune sa tre s-o traiesti intai, k sa-ti treaca teama de respectivul obiect de care ti-e frika. Am inceput cu primul tatuaj -mi-era ingrozitor de frica, un sfert de ora l-am tot intrebat pe tatuator intrebari de genul "cat de tare doare?"... A trecut si asta. Next step, piercingul in spranceana- ca sa imi depasesc si mai bine fobia, m-am uitat in oglinda tot timpul cat a bagat perfuzorul, cand a bagat si a infiletat cercelul...
Fobia de ace in sensul asta s-a cam dus, deci. Mai ramane fobia de injectii. A doua poza este o branula, o chestie pe care am luat-o azi de la farmacie in sperantza ca poate totusi n-o sa fac toata penicilina aia in fund, ca o sa merg skiopatand o luna... Dar m-am intalnit cu o vecina care mi-a spus ca direct in vena nu isi face penicilina efectul asa repede, plus ca branula (permanent infipa in mana) o sa ma incomodeze foarte tare. Offff... deci ok... Va trebui sa-mi depasesc si fobia de injectii.
A doua fobie- intunericul- poate cea mai mare fobie a mea. Ma culc cu veioza aprinsa, pt ca mi-e frica sa adorm pe intuneric. Dk se intampla vreo pana de curent cat timp este intuneric ... am colectie de lumanari , my brother...Cine vede crede ca am vreo preocupare pt aromo-terapie... A, am si 3 lanterne, plus un lucurici breloc la kiei. Inca n-am gasit prilejul sa-mi depasesc teama de intuneric.
A treia fobie-gandacii. Mi-e cam jena sa tzip cand vad unul, dar primul impuls asta este. Acasa nu mai am demult gandaci, am avut acum vreo 3 ani din kauza k nu erau izolatiile bine puse, dar de cand s-a rezolvat problema n-am mai vazut gandaci acasa. In skimb afara daca se pune un carabush vara pe mine, cu grei ma abtzin sa nu tzip... Sau dk ma duc pe la cineva si vad un gandac pe jos... sau daca ma duc intr-un loc (crang, padure) cu munte insecte, tind sa plec cat mai repede de-acolo. Nu stiu de unde vine teama mea de gandaci, mi se pare jenibila, evit sa o manifest in public, dar... nu am gasit inca solutia s-o depasesc... Ar trebui probabil sa ma inkid intr-o camera de sticla cu vreo zece mii de gandaci scarboshi si sa stau cateva zile, sa ma dea astia in cartea recordurilor. Asa mi-as depasi eu fobia. Dar lucrul asta n-o sa se intampla niciodata. Sau... cine stie...
Ca sa depasesti o fobie se spune sa tre s-o traiesti intai, k sa-ti treaca teama de respectivul obiect de care ti-e frika. Am inceput cu primul tatuaj -mi-era ingrozitor de frica, un sfert de ora l-am tot intrebat pe tatuator intrebari de genul "cat de tare doare?"... A trecut si asta. Next step, piercingul in spranceana- ca sa imi depasesc si mai bine fobia, m-am uitat in oglinda tot timpul cat a bagat perfuzorul, cand a bagat si a infiletat cercelul...
Fobia de ace in sensul asta s-a cam dus, deci. Mai ramane fobia de injectii. A doua poza este o branula, o chestie pe care am luat-o azi de la farmacie in sperantza ca poate totusi n-o sa fac toata penicilina aia in fund, ca o sa merg skiopatand o luna... Dar m-am intalnit cu o vecina care mi-a spus ca direct in vena nu isi face penicilina efectul asa repede, plus ca branula (permanent infipa in mana) o sa ma incomodeze foarte tare. Offff... deci ok... Va trebui sa-mi depasesc si fobia de injectii.
A doua fobie- intunericul- poate cea mai mare fobie a mea. Ma culc cu veioza aprinsa, pt ca mi-e frica sa adorm pe intuneric. Dk se intampla vreo pana de curent cat timp este intuneric ... am colectie de lumanari , my brother...Cine vede crede ca am vreo preocupare pt aromo-terapie... A, am si 3 lanterne, plus un lucurici breloc la kiei. Inca n-am gasit prilejul sa-mi depasesc teama de intuneric.
A treia fobie-gandacii. Mi-e cam jena sa tzip cand vad unul, dar primul impuls asta este. Acasa nu mai am demult gandaci, am avut acum vreo 3 ani din kauza k nu erau izolatiile bine puse, dar de cand s-a rezolvat problema n-am mai vazut gandaci acasa. In skimb afara daca se pune un carabush vara pe mine, cu grei ma abtzin sa nu tzip... Sau dk ma duc pe la cineva si vad un gandac pe jos... sau daca ma duc intr-un loc (crang, padure) cu munte insecte, tind sa plec cat mai repede de-acolo. Nu stiu de unde vine teama mea de gandaci, mi se pare jenibila, evit sa o manifest in public, dar... nu am gasit inca solutia s-o depasesc... Ar trebui probabil sa ma inkid intr-o camera de sticla cu vreo zece mii de gandaci scarboshi si sa stau cateva zile, sa ma dea astia in cartea recordurilor. Asa mi-as depasi eu fobia. Dar lucrul asta n-o sa se intampla niciodata. Sau... cine stie...
Thursday, February 01, 2007
GaZ ?!
De cateva zile ma confrunt cu o mare problema pentru mine... anume raceala... sau gripa, nu cunosc diferentza. Ma doare gatul de abia pot sa-mi sug pastilele de tuse, imi simt amigdalele ca pe doi bolovani, mi se infunda nasul, iar cand nu-l am infundat pa ustura pe gat, sau narile, nu-mi dau seama...urechile ma dor la fel de tare cum ma doare capul...imi vine sa stranut si nu pot si de aceea am si okii injectatzi... Iau o gramada de pastile e care abia pot sa le inghit si intre momentele cand le iau, fac febra. Am fost la o prietena (Claudia) si ...
maica-sa: (imi suflam nasul,mai tuseam...) ai probleme cu gatul?
eu-da...
claudia-las-o , mama!...
maica-sa- si eu am avut probleme cu gatul, nu trebuie sa bei rece...
eu-nu beau rece...
maica-sa- nici sa mananci rece, tot ce mananci trebuie sa fie incalzit, sa bei ceai fierbinte cu lamaie, si sa te imbraci bine cand iesi afara.
eu-da...
maica-sa- ce madicamente iei?
eu-modafen,coldrex pastile, fervex, aspirina, amoxacilina... si acum in loc de amoxacilina iau cefalexin.
maica-sa- si tot te mai doare gatul?
eu-abia pot sa vorbesc, si ma doare cand inghit pastilele de-mi vine sa plang.
maica-sa-(imi impinge amigdalele in gat si ma doare de mor...) da... esti rau tare...
eu- n-am mai fost asa racita de vreo 2 ani.
maica-sa- ai putea sa-ti dai cu gaz.
eu- ce?! unde? cum?
maica-sa- nu stiai? pune-o pe maica-ta sa-ti dea cu gaz in gat
(claudia radea)
eu- cum?
maica-sa- pai ia o furculitza, infasoara o batista pe ea, o da cu gaz, apoi ti-o baga in gat, cat mai mult, cat suporti.
(...ma gandesc... tre sa stau o vreme departe de aragaz, brichete... daca as fi fost fumatoare...cu gazu` ala in gat...imi trecea de tot gatul...)
maica-sa: (imi suflam nasul,mai tuseam...) ai probleme cu gatul?
eu-da...
claudia-las-o , mama!...
maica-sa- si eu am avut probleme cu gatul, nu trebuie sa bei rece...
eu-nu beau rece...
maica-sa- nici sa mananci rece, tot ce mananci trebuie sa fie incalzit, sa bei ceai fierbinte cu lamaie, si sa te imbraci bine cand iesi afara.
eu-da...
maica-sa- ce madicamente iei?
eu-modafen,coldrex pastile, fervex, aspirina, amoxacilina... si acum in loc de amoxacilina iau cefalexin.
maica-sa- si tot te mai doare gatul?
eu-abia pot sa vorbesc, si ma doare cand inghit pastilele de-mi vine sa plang.
maica-sa-(imi impinge amigdalele in gat si ma doare de mor...) da... esti rau tare...
eu- n-am mai fost asa racita de vreo 2 ani.
maica-sa- ai putea sa-ti dai cu gaz.
eu- ce?! unde? cum?
maica-sa- nu stiai? pune-o pe maica-ta sa-ti dea cu gaz in gat
(claudia radea)
eu- cum?
maica-sa- pai ia o furculitza, infasoara o batista pe ea, o da cu gaz, apoi ti-o baga in gat, cat mai mult, cat suporti.
(...ma gandesc... tre sa stau o vreme departe de aragaz, brichete... daca as fi fost fumatoare...cu gazu` ala in gat...imi trecea de tot gatul...)
Wednesday, January 31, 2007
coaja cu doi euroi
Era odata in Ferentari o baba si-un mosh care n-avea lumina.Baba avea o fata pe nume Gallina (mandria cartierului), iar boshorogul avea un baiat cu nick`name`u` Cocoshu (freaza...). Dar Gallina lucra la avicola si-i aducea babei acasa o multzine de... oua... iar moshului nu-i dadeau nici macar cojile. Intr-o buna zi babacul de foame se lua la cearta cu fimeia:
- Fah baba, mananci oua ca-n targul lui Cremene, da-mi si mie niste oua ca sa prind pofta macar. Daca nu... vedea-v-ash intoxicate p-amandoua!
-E-te pula! zise baba care era chitroasa rau. Daca ti-e asa pofta de oua, trimite si tu Cocoshu` sa munceasca sa aduca oua, si-ai sa mananci...c`asa am facut si eu cu Gallina si a tzinut figura.
Babacul, chinuit de foame il scoala pe Cocosh din fatza calculatorului (habitatul lui) si-i cara la shuturi zicand :
- Ori du-te sa muncesti sa-mi aduci si mie oua ori du-te de la casa mea, sa nu-mi mai mananci pensie degeaba, golan lenesh ce esti ! Nu mai spun de factura de la net si telefon...
Cocoshul, cum scapa de babac, lua ce mai ramasese din pensia babei pitita sub perna si pleca de-acasa. Nici nu lua in calcul posibilitatea sa munceasca... si cum mergea el asa ingandurat, se suie in autobuz si porni spre gara. Se aseza pe scaun si ce sa vada! In buzunarul unui tip era un portofel ... care , ca prin farmec ii sopti:
-Cocoshule, al tau sunt, ia-ma si soarta tzi se va schimba.
Cocoshul, speriat: -Haoleo, mancatz-ash guritza parca mi-ai fi citit in suflet.
Si nu statu mult pe ganduri si lua portofelul magic. Si cum il ia, coboara la prima statzie si se intoarce glontz inapoi la mosh. Dar pe drum, ce sa vezi: un gagiu ii fileaza coaja si fara prea multe vorbe, i-o shuteshte. Cocoshul,. nervos tare se ia dupa infractor strigand:
-Cucurigu, futu-tzi gatu` ma-tii,
Da`napoi portofelu` ca te sparg.
Infractorul, ofticat, cand ajunge in dreptul unui canal il arunca in haul cel intunecat. Cocoshul, vazand aceasta primejdie, ce sa faca? Se baga-n canal , si dupa ce omoara cu bataie doi aurolaci iese victorios cu portofelul... care avea doar doi euroi in el.
Infractorul, care in tot acest timp contempla, s-a mirat cumplit si a grait asa:
- Ma, dat dreaq mai esti ma! Ei las`ca-ti arat io pa dracu` unde sta bagat, de-ai sa zici ca n-ai avut noroc in viatza, mai asta, crestatule si pintenatule!
Si nici vorba de-o sfarseste, doi gagii il iau pe sus pe Cocosh si-l duc acasa la infractor, unde i se ia portofelul cu doi euroi, si este bagat in cuptorul unde se topea arama pentru cazane si caldari. Cocoshul, cum vede el lucrul aista, sare ca sageata si da drumu la apa de-i inunda toata coshmelia , pluteau cazanele si se innecau puradeii, jale mare si mirare se facu in jur. Si incepu sa strige:
-Cocurigu, futu-tzi mortii ma-tii de cioroi,
Da`napoi portofelu ca te lansez pe Dunare!
-Sa vezi omor itzi iei, fraere! zice cioroiul, si il lua de-o aripa si-l duse in herghelie, poate vreun cal naravash l-o face pilaf. Dar iata ca nu fu asa... cum veni seara Cocoshul lua frumos toata herchelia si-o duse tiptil la un tovarash de-al lui, apoi veni inapoi in grajd si cand se facu dimineatza spuse cioroiului ca mancase totzi caii. Si imediat se apuca sa strige:
-Cucurigu, te-ai ars pe matze fraere!
D`n-apoi portofelu` ca te las in curu` gol.
Cum vazu al asta isprava infractorul colorat zise:
- Hai sa-l inchid in haznaua cu bani. Daca tot ii place sa haleasca,. poate i-o sta vreunu`n gat, s-o inneca si-o crapa si scap de el.
Zis si facut. Nici nu ispravi bine de zis cuvintele acestea, ca Cocoshul fi inchis haznaua cu bani. Cocoshul insa avea un trening larg cu multe buzunare, si se apuca si-si baga bani peste tot, si mai baga si-n sacoshele se le avea de la baba cand il trimitea sa se duca la piatza (le avea la el, ca nu se dusese, era ocupat sa faca chat online). Si uite asa, tot indesand banii reusi sa-i ia pe totzi,lasandu-i cioroiului doar maruntzishul, sa cumpere napolitane la puradei. Fute doua picioare in usha de pvc si iese, ducand totzi banii la acelasi tovarash unde dusese si caii.
Dimineatza la prima ora trezi tot clanul de cioroi si striga:
- Cucurigu cioroi jegos,
Da-mi portofelul cu doi euro, ca si-asa te-am falimentat. (pe fundal se aude subtil melodia "la mine in buzunar... e casa de skimb vaaaaalutar"...).
Cioroiu` ,indemnat de pirande,ii dadu atunci si mertzanu` din garaj si-i spuse:
-Asta-i lucru necurat, precis e lucrarea diavoleasca o Mamei Omida. Ia si masina si du-te cu viteza maxima unde ai sti, numai pe la noi nu mai veni.
Cocoshul pleca tzantzosh , iar toate galinaceele (traducere-gainile) de pe drum vazand asta mandretze de Cocosh se ingramadira la el in masina, atat de multe, incat cele care n-aveau loc pe innauntru, se inghesuira si in portbagal, ba unele cotcodaceau fericite si pe capota.
Trecu si pe la tovarashul lui sa-si ia herghelia (cai? unde, unde??? ) si banii si apoi se duse la poarta la babacul lui si striga:
-Cucurigu, bah babacule, ia vino sa vezi ce-a adus baiatu`! si claxona.
Moshu` cum aude glasul Cocoshului imediat veni sa vada care-i faza, iar Gallina sari ca arsa cand auzi claxonul ,intuitzia sugerandu-i marca masinii. Moshul ii deskise poarta, si sa vezi munune! Golanu`,trantoru`, parazitul social de Cocosh adusese acasa avere ce depashea cu mult pensia babei si a moshului la un loc pe 100 de ani de acum inainte.
Moshul, deodata uitand durerile reumatice, sare in intampinarea cocoshului si se uita galesh la galinaceele (gainile) ce il insoteau gandindu-se pervers la... cate oua va putea el sa manance de acum inainte...
Atunci baba se oftica cumpplit, si-n ciuda ei Cocoshul dadea la maxim din mertz "Dusmanii mor de ciuda, da n-au valoarea mea..." Revenindu-si un pic din shoc, baba se duse la mosh si-i spuse:
-Hai bah, nu fi bulangiu, da si mie macar 1000 de euro, ca nu s-o face gaura-n buget.
-Ba pune-ti pofta-n cui, babo! Esti expirata, nu vezi ce galinacee mi-a adus fi-miu? Eu cand ti-am cerut oua mi-ai dat cu flit si-ai facut si misto de mine... Trimite-ti si tu fata in lume sa munceasca asa cum am trimis si eu pe Cocosh.
Atunci baba se duce in cotineatza (camera Gallinei) , gabuieste fata , o apuca de moatze si-o scutura de-ti venea sa-i plangi de mila. Biata fata, cum scapa din mana babei, fuge pe drumuri. Si cum mergea ea asa, vede o masina, ii ia jentzile si se intoarce tarash acasa cu ele. Cand ajunge la poarta repeta si ea , personalizat figura pe care-a facut-o frac`su. se apuca si striga:
-Cotcodac, cotcodac... hai fah mama sa m-ajutzi ca-s grele.
Si baba iese cu bucurie inaintea Gallinei. Cand ii arata ca-a adus , vazand ca lu` fii-sa ii arde de glume , face un scandal la poarta, si-o scutura si mai tare de moatze pe Gallina, de scoala toti vecinii, si acestia kiama sectoristu`. Ultima data acestea au fost vazute dand declaratii la sectie pt jetzi si pt tentativa de omor (da, baba pe Gallina)... Si de aici li s-a pierdut urma.
Moshul insa se distra cu galinaceele agatzate de fii`su, iar el (Cocoshul) se purta peste tot numai cu ciocate cu varf intors ca Alladin, si cu pinteni la calcaie, sa-si onoreze numele,si cu aur pe el ca bulibasha de ar fi trebuit sa cheme echipa de descarcerare ca sa scape de goldane... si toata ziua era sprinten pe la evenimentele mondene, de-ai fi zis ca-i vreun Virinel , iar nu Cocosh din Ferentari...
Si uite-asa am incalecat pe-o sha... si v-am spus versiunea mea...
- Fah baba, mananci oua ca-n targul lui Cremene, da-mi si mie niste oua ca sa prind pofta macar. Daca nu... vedea-v-ash intoxicate p-amandoua!
-E-te pula! zise baba care era chitroasa rau. Daca ti-e asa pofta de oua, trimite si tu Cocoshu` sa munceasca sa aduca oua, si-ai sa mananci...c`asa am facut si eu cu Gallina si a tzinut figura.
Babacul, chinuit de foame il scoala pe Cocosh din fatza calculatorului (habitatul lui) si-i cara la shuturi zicand :
- Ori du-te sa muncesti sa-mi aduci si mie oua ori du-te de la casa mea, sa nu-mi mai mananci pensie degeaba, golan lenesh ce esti ! Nu mai spun de factura de la net si telefon...
Cocoshul, cum scapa de babac, lua ce mai ramasese din pensia babei pitita sub perna si pleca de-acasa. Nici nu lua in calcul posibilitatea sa munceasca... si cum mergea el asa ingandurat, se suie in autobuz si porni spre gara. Se aseza pe scaun si ce sa vada! In buzunarul unui tip era un portofel ... care , ca prin farmec ii sopti:
-Cocoshule, al tau sunt, ia-ma si soarta tzi se va schimba.
Cocoshul, speriat: -Haoleo, mancatz-ash guritza parca mi-ai fi citit in suflet.
Si nu statu mult pe ganduri si lua portofelul magic. Si cum il ia, coboara la prima statzie si se intoarce glontz inapoi la mosh. Dar pe drum, ce sa vezi: un gagiu ii fileaza coaja si fara prea multe vorbe, i-o shuteshte. Cocoshul,. nervos tare se ia dupa infractor strigand:
-Cucurigu, futu-tzi gatu` ma-tii,
Da`napoi portofelu` ca te sparg.
Infractorul, ofticat, cand ajunge in dreptul unui canal il arunca in haul cel intunecat. Cocoshul, vazand aceasta primejdie, ce sa faca? Se baga-n canal , si dupa ce omoara cu bataie doi aurolaci iese victorios cu portofelul... care avea doar doi euroi in el.
Infractorul, care in tot acest timp contempla, s-a mirat cumplit si a grait asa:
- Ma, dat dreaq mai esti ma! Ei las`ca-ti arat io pa dracu` unde sta bagat, de-ai sa zici ca n-ai avut noroc in viatza, mai asta, crestatule si pintenatule!
Si nici vorba de-o sfarseste, doi gagii il iau pe sus pe Cocosh si-l duc acasa la infractor, unde i se ia portofelul cu doi euroi, si este bagat in cuptorul unde se topea arama pentru cazane si caldari. Cocoshul, cum vede el lucrul aista, sare ca sageata si da drumu la apa de-i inunda toata coshmelia , pluteau cazanele si se innecau puradeii, jale mare si mirare se facu in jur. Si incepu sa strige:
-Cocurigu, futu-tzi mortii ma-tii de cioroi,
Da`napoi portofelu ca te lansez pe Dunare!
-Sa vezi omor itzi iei, fraere! zice cioroiul, si il lua de-o aripa si-l duse in herghelie, poate vreun cal naravash l-o face pilaf. Dar iata ca nu fu asa... cum veni seara Cocoshul lua frumos toata herchelia si-o duse tiptil la un tovarash de-al lui, apoi veni inapoi in grajd si cand se facu dimineatza spuse cioroiului ca mancase totzi caii. Si imediat se apuca sa strige:
-Cucurigu, te-ai ars pe matze fraere!
D`n-apoi portofelu` ca te las in curu` gol.
Cum vazu al asta isprava infractorul colorat zise:
- Hai sa-l inchid in haznaua cu bani. Daca tot ii place sa haleasca,. poate i-o sta vreunu`n gat, s-o inneca si-o crapa si scap de el.
Zis si facut. Nici nu ispravi bine de zis cuvintele acestea, ca Cocoshul fi inchis haznaua cu bani. Cocoshul insa avea un trening larg cu multe buzunare, si se apuca si-si baga bani peste tot, si mai baga si-n sacoshele se le avea de la baba cand il trimitea sa se duca la piatza (le avea la el, ca nu se dusese, era ocupat sa faca chat online). Si uite asa, tot indesand banii reusi sa-i ia pe totzi,lasandu-i cioroiului doar maruntzishul, sa cumpere napolitane la puradei. Fute doua picioare in usha de pvc si iese, ducand totzi banii la acelasi tovarash unde dusese si caii.
Dimineatza la prima ora trezi tot clanul de cioroi si striga:
- Cucurigu cioroi jegos,
Da-mi portofelul cu doi euro, ca si-asa te-am falimentat. (pe fundal se aude subtil melodia "la mine in buzunar... e casa de skimb vaaaaalutar"...).
Cioroiu` ,indemnat de pirande,ii dadu atunci si mertzanu` din garaj si-i spuse:
-Asta-i lucru necurat, precis e lucrarea diavoleasca o Mamei Omida. Ia si masina si du-te cu viteza maxima unde ai sti, numai pe la noi nu mai veni.
Cocoshul pleca tzantzosh , iar toate galinaceele (traducere-gainile) de pe drum vazand asta mandretze de Cocosh se ingramadira la el in masina, atat de multe, incat cele care n-aveau loc pe innauntru, se inghesuira si in portbagal, ba unele cotcodaceau fericite si pe capota.
Trecu si pe la tovarashul lui sa-si ia herghelia (cai? unde, unde??? ) si banii si apoi se duse la poarta la babacul lui si striga:
-Cucurigu, bah babacule, ia vino sa vezi ce-a adus baiatu`! si claxona.
Moshu` cum aude glasul Cocoshului imediat veni sa vada care-i faza, iar Gallina sari ca arsa cand auzi claxonul ,intuitzia sugerandu-i marca masinii. Moshul ii deskise poarta, si sa vezi munune! Golanu`,trantoru`, parazitul social de Cocosh adusese acasa avere ce depashea cu mult pensia babei si a moshului la un loc pe 100 de ani de acum inainte.
Moshul, deodata uitand durerile reumatice, sare in intampinarea cocoshului si se uita galesh la galinaceele (gainile) ce il insoteau gandindu-se pervers la... cate oua va putea el sa manance de acum inainte...
Atunci baba se oftica cumpplit, si-n ciuda ei Cocoshul dadea la maxim din mertz "Dusmanii mor de ciuda, da n-au valoarea mea..." Revenindu-si un pic din shoc, baba se duse la mosh si-i spuse:
-Hai bah, nu fi bulangiu, da si mie macar 1000 de euro, ca nu s-o face gaura-n buget.
-Ba pune-ti pofta-n cui, babo! Esti expirata, nu vezi ce galinacee mi-a adus fi-miu? Eu cand ti-am cerut oua mi-ai dat cu flit si-ai facut si misto de mine... Trimite-ti si tu fata in lume sa munceasca asa cum am trimis si eu pe Cocosh.
Atunci baba se duce in cotineatza (camera Gallinei) , gabuieste fata , o apuca de moatze si-o scutura de-ti venea sa-i plangi de mila. Biata fata, cum scapa din mana babei, fuge pe drumuri. Si cum mergea ea asa, vede o masina, ii ia jentzile si se intoarce tarash acasa cu ele. Cand ajunge la poarta repeta si ea , personalizat figura pe care-a facut-o frac`su. se apuca si striga:
-Cotcodac, cotcodac... hai fah mama sa m-ajutzi ca-s grele.
Si baba iese cu bucurie inaintea Gallinei. Cand ii arata ca-a adus , vazand ca lu` fii-sa ii arde de glume , face un scandal la poarta, si-o scutura si mai tare de moatze pe Gallina, de scoala toti vecinii, si acestia kiama sectoristu`. Ultima data acestea au fost vazute dand declaratii la sectie pt jetzi si pt tentativa de omor (da, baba pe Gallina)... Si de aici li s-a pierdut urma.
Moshul insa se distra cu galinaceele agatzate de fii`su, iar el (Cocoshul) se purta peste tot numai cu ciocate cu varf intors ca Alladin, si cu pinteni la calcaie, sa-si onoreze numele,si cu aur pe el ca bulibasha de ar fi trebuit sa cheme echipa de descarcerare ca sa scape de goldane... si toata ziua era sprinten pe la evenimentele mondene, de-ai fi zis ca-i vreun Virinel , iar nu Cocosh din Ferentari...
Si uite-asa am incalecat pe-o sha... si v-am spus versiunea mea...
Tuesday, January 30, 2007
“Ce rost are sa traim in Romania tranzitiei?”
chestia asta se observa daca te intereseaza vreun pic aspectul.
Realitatea romaneasca e dura: s-au inmultit calicii, dar numarul de tomberoane a ramas acelasi. ---
.
lectura suplimentara (hi hi) tache-"iubiri de smecher"
Adrian alui gheorghe-"Ce rost are sa traiesti in Romania tranzitiei?"
Scenariul filmului romanesc "filantropica"
Realitatea romaneasca e dura: s-au inmultit calicii, dar numarul de tomberoane a ramas acelasi. ---
.
lectura suplimentara (hi hi) tache-"iubiri de smecher"
Adrian alui gheorghe-"Ce rost are sa traiesti in Romania tranzitiei?"
Scenariul filmului romanesc "filantropica"
Umor negru
Stiri!!! O masina a intrat intr-un stalp si soferul s-a facut pilaf ; in congelatorul a doi soti politia a gasit cadavrul unui vecin tocat marunt si pus in pungulitze ; o femeie din Tulcea s-a sinucis ; banda de profanatori de morminte prinsa in delict; batran mort de 3 luni gasit abia ieri in locuinta sa de catre vecinii care, alarmati de mirosul pestilential au spart usa; femeie de 80 de ani din nu-stiu-ce sat este violate apoi batuta cu brutalitate de doi talhari; asasin in serie ascundea victimele in subsolul blocului pentru ca sobolanii sa manance rapid carnea de pe oasele cadavrului, astfel ascunzand urmele fizice ale crimei etc.
O gramada de stiri macabre. Probabil chestia face parte din specificul pitoresc local. Bancurile cu Alinutza ar putea exista oare in alta parte? Sau poeziile adaptate special in tush de umor negru… Sa vedem:
-Hai, taticule, lasa-ma sa ma joc cu bunica.
- Nu se poate, draga.
- Te rooooog!
- Bine, daca insisti, dar sa stii ca e ultima oara cand o dezgrop.
- Te-ai distrat bine in vacanta ?
Alinuta: Da ! Am fost cu mama si prietenul ei la mare.
- Si ce-ai facut ? Te impacai bine cu el ?
Alinuta: Da ! Ma ducea in fiecare dimineata cu barca la vreo 5 Km de mal si eu inotam pana pe plaja !
- Si nu era greu ?
Alinuta: Nu, mai greu era sa ies din sac !
Bunicutza:Vai ce inmormantare!!!De ce i-au facut lu`Alinutza groapa de 15 metri???
Mama:Pentru ca nu au putut sa o dezlipeasca de pe autobus!!!
Alinuta: Mama, mama a murit bunicutul!, striga Alinuta
Mama: La dracu, tocmai acum când mai avem anca jumatate din bunica an frigider.
De la scoala:
Afara-i frig si innorat
Si-n soba arde mama,
De lampa tata-i spanzurat
Si eu ma tai cu lama.
In frigider in pungi de-un kil
Lejer statea bunicu,
Iar din bunica a ramas
Un deget si buricu.
Pe jos sint fratii mei trantiti
Si-s morti de-o saptamana,
In putrefactie au intrat
Si nimeni nu-i aduna.
Dormi puiul tatii, puisor
Ca tata te gazeaza,
Iti da-n cap cu un topor
Si maine te-npaiaza.
Si acum intrebarile. Care sunt sursele de inspiratie pt acest folclor mioritic? Ieste Romanica o tzarisoara atat de macabra? Intra oare la categoria “haz de necaz”?
…and we shall never know. ”
Mai vorbim noi…intre 3 ochi, ca unu` ti-l scot!
O gramada de stiri macabre. Probabil chestia face parte din specificul pitoresc local. Bancurile cu Alinutza ar putea exista oare in alta parte? Sau poeziile adaptate special in tush de umor negru… Sa vedem:
-Hai, taticule, lasa-ma sa ma joc cu bunica.
- Nu se poate, draga.
- Te rooooog!
- Bine, daca insisti, dar sa stii ca e ultima oara cand o dezgrop.
- Te-ai distrat bine in vacanta ?
Alinuta: Da ! Am fost cu mama si prietenul ei la mare.
- Si ce-ai facut ? Te impacai bine cu el ?
Alinuta: Da ! Ma ducea in fiecare dimineata cu barca la vreo 5 Km de mal si eu inotam pana pe plaja !
- Si nu era greu ?
Alinuta: Nu, mai greu era sa ies din sac !
Bunicutza:Vai ce inmormantare!!!De ce i-au facut lu`Alinutza groapa de 15 metri???
Mama:Pentru ca nu au putut sa o dezlipeasca de pe autobus!!!
Alinuta: Mama, mama a murit bunicutul!, striga Alinuta
Mama: La dracu, tocmai acum când mai avem anca jumatate din bunica an frigider.
De la scoala:
Afara-i frig si innorat
Si-n soba arde mama,
De lampa tata-i spanzurat
Si eu ma tai cu lama.
In frigider in pungi de-un kil
Lejer statea bunicu,
Iar din bunica a ramas
Un deget si buricu.
Pe jos sint fratii mei trantiti
Si-s morti de-o saptamana,
In putrefactie au intrat
Si nimeni nu-i aduna.
Dormi puiul tatii, puisor
Ca tata te gazeaza,
Iti da-n cap cu un topor
Si maine te-npaiaza.
Si acum intrebarile. Care sunt sursele de inspiratie pt acest folclor mioritic? Ieste Romanica o tzarisoara atat de macabra? Intra oare la categoria “haz de necaz”?
…and we shall never know. ”
Mai vorbim noi…intre 3 ochi, ca unu` ti-l scot!
Subscribe to:
Posts (Atom)